

Dezvoltarea pieței de capital româneşti
Instaurarea unei economii de piață funcţionale în România, bazate pe competitivitate, eficienţǎ, transparenţǎ, productivitate şi care sǎ asigure condiţii egale pentru toţi operatorii economici, indiferent de mǎriimea şi natura capitalului, este condiționată de dezvoltarea pieței de capital din România.
Piaţa de capital constituie coloana vertebralǎ a oricǎrei economii şi reprezintǎ cea mai ieftinǎ sursǎ de finanţare atât pentru companii, indiferent de natura capitalului(privat sau de stat) cât şi pentru autoritățile locale, regionale, organisme guvernamentale sau chiar pentru Guvern. Din aceastǎ perspectivǎ, dezvoltarea pieţei de capital din România ar trebui să constituie principalul obiectiv oricărui guvern suveranist.
Bursa de Valori București (BVB) este principalul pilon al pieței de capital din România. Bursa de Valori Bucureşti oferǎ o alternativǎ de finanţare atât companiilor mature, care pot atrage capital pe Piata Principalǎ, precum şi start-up-urilor şi IMM-urilor pentru care a fost creatǎ piaţa AeRO. Pe ambele pieţe pot fi emise acţiuni si obligaţiuni. Rolul principal al BVB este sǎ faciliteze fluxul de bani dinspre investitori, cei care au capitalul, cǎtre antreprenorii care au nevoie de capital pentru dezvoltare sau cǎtre instituţiile statului care au nevoie de finanţare.
Ȋn viziunea suveraniștilor principalele pârghii prin care se poate dezvolta piaţa de capital sunt:
- Ȋnfiinţarea a cel puţin douǎ Fonduri Suverane de Dezvoltare şi Investiţi care să devină rapid cei mai importanți investitori în economia naţionalǎ.
- Creşterea semnificativǎ a numǎrului investitorilor individuali la Bursa de Valori Bucureşti, asigurându-se astfel o lichiditate si atractivitate sporitǎ a pieţei de capital din România şi atragerea emitenților privați pe piața principală și pe piaţa AeRO prin adpotarea de către guvern de măsuri stimulative.
- Educarea şi stimularea companiilor, inclusiv a IMM-urilor ȋn vederea listǎrii şi utilizǎrii soluţiilor de finanțare oferite de piața de capital, ca soluţie complementarǎ la finanțarea de tip bancar care a devenit problematică pentru agenții economici.
- Debirocratizarea şi simplificarea operaţiunilor intermediarilor din piaţa de capital ȋn vederea digitalizǎrii proceselor operaţionale şi reducerii costurilor administrative ale acestora, reformarea autoritǎţii de supraveghere şi control dupǎ modelul ţǎrilor cu pieţe de capital dezvoltate; creşterea semnificativǎ a numǎrului intermediarilor din piaţa de capital asigurându-se astfel acces ușor, rapid, prietenos și nediscriminatoriu al investitorilor români şi străini, atât în cazul investirii, cât și al dezinvestirii.
- Emisiuni de instrumente financiare noi sau vânzǎri ale unor pachete de acţiuni ori alte instrumente financiare deţinute de stat/FSDI la mari companii.
- Emisiuni de titluri de stat pe BVB.
Suveraniștii români consideră că România trebuie sǎ facǎ eforturi pentru a atrage investiţiile de portofoliu pe Bursa de Valori Bucureşti, prin ȋnfǎptuirea de reforme structurale, legislative şi economice, prin liberalizarea controlului capitalului, printr-un sistem de impozitare care să stimuleze creșterea volumului de tranzacționare şi prin sporirea protecţiei investitorilor pe piaţa de capital. România nu-şi poate permite ca piaţa ei de capital sǎ fie trecutǎ cu vederea, iar factorul politic trebuie sǎ stimuleze investiţiile de capital prin intermediul pieţei de capital pentru a susţine creşterea economicǎ. Piaţa de capital din România are ȋn prezent cel mai mare potenţial de creştere din Europa şi chiar din ȋntreaga lume. De aceea, ȋncurajarea investiţiilor de portofoliu este o alternativǎ sǎnǎtoasǎ la creşterea gradului de ȋndatorare pe alte cǎi.
O piaţǎ de capital sǎnǎtoasǎ este la fel de importantǎ pentru o economie ca şi sistemul bancar. Cu toate acestea, deşi importanţa acestuia din urmǎ este recunoscutǎ, impactul pieţei de capital este mai puţin evident. Fiecare oferǎ servicii diferite, dar sunt totodată la fel de importante pentru acumularea de capital şi pentru creşterea productivitǎţii. De aceea, piaţa creditelor nu este, asa acum se crede, un substitut pentru piaţa titlurilor/instrumentelor financiare, ci bǎncile şi piaţa de capital au roluri complementare ȋntr-o economie în curs de dezvoltare.
Economia unei ţǎri este influenţatǎ de mǎrimea şi eficienţa pieţei autohtone de capital care poate influența pozitiv activitatea economică prin crearea de lichiditate. Multe investiţii profitabile cer o blocare de capital pe termen lung, ȋnsǎ investitorii sunt sceptici în a renunţa la controlul capitalului pe perioade lungi de timp.
O piaţǎ de capital lichidǎ reduce riscul plasamentelor financiare şi le face în acelaşi timp mai atractive pentru investitori ȋntrucât deţinǎtorii de active financiare au posibilitatea sǎ le vândǎ repede şi ieftin din punct de vedere al costurilor tranzacţiei, la orice moment, dacǎ piaţa de capital este suficient de lichidǎ. Totodatǎ, ȋntr-o piaţǎ lichidǎ, companiile au acces permanent la finanţare prin creşterea capitalului propriu prin emisiuni de acţiuni. Astfel, prin facilitarea investiţiilor pe termen lung, o piaţǎ de capital lichidǎ ȋmbunǎtǎteşte alocarea capitalului în economia unei ţǎri şi asigurǎ o creştere economicǎ pe termen lung. Mai mult, scǎzând riscul investiţiilor şi sporind în acelaşi timp profitul acestora, o bursǎ de valori lichidǎ poate determina şi o creştere a investiţiilor strǎine de capital ȋntr-o ţarǎ. Ȋn concluzie, o piaţǎ de capital lichidǎ influenţeazǎ pozitiv creşterea economicǎ a unei ţǎri, sau cel puţin o precede.